5.5.38

Asociaţia SPRING

Efectele pe termen lung ale bullyingului - victima

Orice copil poate să devină, la un moment dat, victimă a abuzurilor verbale sau fizice ale altor copii. Există, într-adevăr, câteva caracteristici comune ale acelora care devin mai frecvent ţinta violenţei celorlalţi, însă ele sunt generale şi pot fi valabile, într-o perioadă sau alta, aproape în cazul oricui. Oricine poate să devină, la un moment dat, mai izolat, mai anxios, să fie mai temător sau pur şi simplu să nu se adapteze unui anume colectiv de copii.

Fenomenul agresiunii în şcoală este suficient de răspândit, atât la noi cât şi în afară, şi are efecte suficient de nefaste încât să trezească interes din partea psihologilor şi a psihiatrilor. Iar dacă efectele pe termen scurt sunt vizibile şi de multe ori uşor de recunoscut, cele pe termen lung sunt, încă, insuficient cunoscute. Cu toate astea, există câteva cercetări longitudinale (pe o perioadă mai lungă din viaţa aceloraşi participanţi) care ne pot ajuta să ne formăm o imagine destul de clară despre ce se întâmplă când victimele bullyingului ajung la vârsta adultă.

O astfel de cercetare este aceea a oamenilor de ştiinţă de la „King’s College” din Londra, care au urmărit 7771 de indivizi născuţi în 1958, de la vârsta de 7 ani până la aceea de 50 de ani. Rezultatele au arătat că aceia dintre ei care fuseseră agresaţi de colegii lor de şcoală prezentau, la vârsta maturităţii, risc crescut de tulburări anxioase şi depresie. De asemenea, ei au declarat o calitate a vieţii mai scăzută decât au considerat că au ceilalţi participanţi (calitatea vieţii a fost măsurată cu un instrument de auto-evaluare).

Studiile arată că persoanele care, în copilărie, sunt supuse agresiunii şi violenţei celorlalţi, riscă să aibă, la maturitate, o sănătate fizică şi psihologică mai proastă decât a altora.

În afară de consecinţele asupra sănătăţii mintale şi fizice, există şi consecinţe negative sociale şi economice în cazul victimelor bullyingului. Printre ele se numără lipsa unei educaţii complete şi, în cazul bărbaţilor, riscul de-a fi şomer şi de-a câştiga mai puţin.

Relaţiile sociale sunt, la rândul lor, afectate în cazul celor agresaţi în copilărie. Ei au mai puţin prieteni şi mai puţină susţinere din partea acestora şi, de asemenea, fac mai rar parte dintr-un cuplu stabil.

Profesorul Louise Arseneault, autoare principală a studiului, de la Institutul de Psihiatrie al „King’s College” din Londra a declarat pentru BBC:

„E nevoie să depăşim noţiunea conform căreia bullyingul e doar o parte inevitabilă a experienţei de-a fi copil. Profesorii, părinţii şi politicienii ar trebui să ştie că lucrurile care se întâmplă în locurile de joacă pot să aibă repercusiuni pe termen lung în vieţile copiilor.

Programele de stopare a bullyingului sunt extrem de importante, dar ar fi bine să ne concentrăm eforturile şi spre intervenţia timpurie, pentru a preveni eventualele probleme care ar putea să persiste până în adolescenţă sau până la vârsta maturităţii.”

Mark Dombeck, Ph.D., vorbeşte pe site-ul „Academiei Americane a Experiţilor în Stres Traumatic” despre cum efectele psihologice ale bullyingului ar putea fi chiar mai periculoase decât acelea ale violenţei fizice:

„De cele mai multe ori, loviturile suferite în timpul unei bătăi se vindecă repede, mai ales acelea din timpul copilăriei, perioadă în care suntem destul de rezistenţi. Ce e mult mai greu de vindecat e rana primară pe care o suferă victimele bullyingului, anume aceea a conceptului de sine, a identităţii personale. Bullyingul e o încercare de-a insufla teamă şi dispreţ de sine. Când eşti, în mod repetat, victima bullyingului, imaginea ta de sine suferă şi nu te mai poţi privi ca fiind o persoană dezirabilă, capabilă şi eficientă.”

Iată care sunt efectele pe termen lung ale bullyingului, identificate de Dombeck:

  1. Mai puţine şanse la o slujbă.
  2. Furie şi amărăciune, dorinţa de răzbunare.
  3. Dificultate în a avea încredere în ceilalţi.
  4. Teama şi evitarea situaţiilor sociale noi.
  5. Tendinţa de-a fi un singuratic.
  6. Impresia că eşti uşor de victimizat, prea sensibil şi uşor de rănit.
  7. Probleme cu stima de sine.
  8. Incidenţa crescută a cazurilor de bullying şi victimizare.

Un studiu publicat în mai 2014 şi condus de cercetătorii de la Facultatea de Medicină a Universităţii „Duke”, în colaborare cu Universităţile „Warwick”, „Carolina de Nord” şi „Emory”, a cercetat impactul biologic al bullyingului asupra victimelor.

William E. Copeland, profesor asociat de psihiatrie şi ştiinţe comportamentale la Facultatea de Medicină a Universităţii „Duke” şi autor principal al studiului, a declarat:

„Victimele bullyingului par a suferi uneori efecte negative la nivelul sănătăţii fizice. În studiul nostru am încercat să descoperim dacă agresiunea suferită în copilărie are efect asupra sănătăţii.”

Folosind analiza proteinei C reactive, marker al inflamaţiei, drept indicator al nivelului de inflamaţie din organism, cercetătorii au studiat efectul violenţei din copilărie asupra sănătăţii la vârsta adultă. Rezultatele au arătat că victimele bullyingului aveau nivele mult mai ridicate de proteină C reactivă faţă de ceilalţi participanţi, fie ei agresori sau persoane care, în copilărie, au fost şi victimă, şi agresor în cazurile de bullying.

Studiile de mai sus, şi altele asemenea lor, reprezintă un început promiţător în studierea ştiinţifică a efectelor pe termen lung ale bullyingului şi, poate, un punct de plecare pentru intervenţie şi prevenire timpurie, astfel încât, peste alţi cincizeci de ani, să nu mai vorbim tot despre efectele negative ale acestui fenomen, ci despre metodele de stopare şi contracarare a sa, aplicate cu succes de psihologi, profesori şi părinţi.

Surse:

http://www.bbc.com/news/health-27063715

http://www.aaets.org/article204.htm

Autor: Andreea Radu, psiholog

Ilustrație de Alina Pelmuș

Acest site este parte a proiectului "Aleg să mă implic. STOP Bullying!", realizat cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, program finanţat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, sponsorizat de Raiffeisen Bank, administrat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile.– www.fdsc.ro

O inițiativă a Fundației pentru Dezvoltarea Societății Civile

Susținut de:

Sponsorizat de :